Răscoala seimenilor și dorobanților din 1655

Răscoala seimenilor și dorobanților din 1655
Acțiunile militare în timpul răscoalei.
Informații generale
Perioadă Loc
Conducători
Hrizea de la Bogdănei Seimeni Dorobanți	domnitorul Constantin Șerban Boierimea

Răscoala seimenilor și dorobanților din 1655 a avut loc în primăvara anului, ca reacție a mercenarilor (majoritatea de origine sârbească) la intenția domnului Constantin Șerban de a-i concedia și da afară din țară. Revolta a cuprins inițial Bucureștiul, apoi toată țara. În ultimele zile ale lui februarie (pe stil vechi) cete ale răsculaților au atacat casele boierești, jefuindu-le și omorându-i pe boieri, pe soțiile și pe copii acestora. În răscoală a murit boierul Papa Brâncoveanu, tatăl viitorului domn Constantin Brâncoveanu, fiul său putând fi salvat doar pentru că a fost substituit cu un copil de țigan.

Principele Gheorghe Rákóczi al II-lea al Transilvaniei îi scria mamei sale: „voievodul din Țara Românească este la locul său, dar s-a făcut o nemaipomenită vărsare de sânge; dărăbanii seimeni nu s-au milostivit nici de boieroaicele însărcinate, nici de copiii nevinovați, au ucis nenumărați boieri; sărmanul domn Sava și Preda și-au răscumpărat viața cu mulți bani; i-au omorât fiul; i-a rămas un nepot de la fiu, în locul acestuia slujile au dat un copilaș de țigan, așa i-au scăpat viața; ... mulți boieri au fugit încoace (în Transilvania, n.n.)”.

Bibliografie

• Ionescu, Ștefan; Panait, Panait I. (1969), Constantin Vodă Brîncoveanu: Viața. Domnia. Epoca, București: Editura științifică 
• Iorga, N. (1902), Studii și documente privitoare la istoria romînilor, Volumul IV, București: Editura Ministeriului de Instrucție, pp. CCLXII–CCLXXIII 
• Șerban, Constantin (1969), Constantin Brîncoveanu, București: Editura Tineretului, pp. 9–10 
• Cernovodeanu, Paul (1961), Răscoala seimenilor și dorobanților din București din 1655, București