Ioan Stănculescu
| Ioan Stănculescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Trivalea-Moșteni, Teleorman, România |
| Decedat | (65 de ani) București, România |
| Copii | Ioan Toma Stănculescu |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | militar |
| Studii | Școala de Ofițeri de Artilerie și Geniu |
| Activitate | |
| Gradul | general-maior |
| Bătălii / Războaie | Al Doilea Război Mondial Primul Război Mondial |
Modifică date / text  | |
Ioan S. Stănculescu (n. , Trivalea-Moșteni, Teleorman, România – d. , București, România) a fost un general român care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Născut pe 5/17 august 1890 în comuna Trivalea Moșteni, județul Teleorman, Ioan Stănculescu s-a înscris în 1911 la Școala de Ofițeri de Artilerie și Geniu, pe care a absolvit-o în 1913, intrând în armată cu gradul de sublocotenent.
Ioan Stănculescu a luat parte la Primul Război Mondial în calitate de comandant de pluton și baterie în Regimentul 25 Artilerie, fiind avansat la gradul de căpitan în 1917.
După război, în 1920-1922 a urmat Școala Superioară de Război, fiind avansat la gradul de maior după absolvire. În continuare, a lucrat la Marele Stat Major din 1922 până în 1937, când a fost numit comandant al Regimentului 28 Artilerie, funcție pe care a păstrat-o până în 1941.
La începutul războiului cu Uniunea Sovietică, Ioan Stănculescu a fost succesiv șef de stat major al Armatei a 4-a (1941), șeful Secției prizonieri din cadrul Marelui Stat Major (1941-1942), comandant al Centrului de Instrucție al Artileriei (1942-1943) și comandant al artileriei Corpului 2 Armată (1943-1944).
După 23 August 1944 a fost mai întâi comandant al artileriei Armatei 1 (1944), apoi comandant al Diviziei 9 Infanterie (1945). În această funcție a participat la luptele din zona Roznava - Banská Bystrica, din Munții Tatra și de la vest de râul Morava. În 1945 a fost avansat la gradul de general de divizie.[1] [2]>
A fost trecut în rezervă la 1 ianuarie 1948 și a încetat din viață la 9 martie 1956, în București, fiind înmormântat la Cimitirul militar Ghencea.
Decorații[modificare | modificare sursă]
A fost decorat cu: [1]
- Ordinul „Coroana României” Clasa III-a
- Ordinul Vulturul German
Ordinul „Steaua României” în gradul de ofițer (8 iunie 1940)[3]
Ordinul „Mihai Viteazul” cu spade, clasa a III-a (4 august 1945)[4]
Familie[modificare | modificare sursă]
Ioan Stănculescu a fost însurat cu Elsa Bolton, de origine irlandeză, A avut trei copii: Radu Stănculescu (decedat la scurt timp după naștere), Ioan Toma Stănculescu profesor universitar și Mircea Stănculescu inginer hidrotehnician.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Ioan Stănculescu - Enciclopedia României
- ^ Biography of Major-General St. Ioan Stănculescu (1890 – 1956), Romania
- ^ Decretul Regal nr. 1.905 din 8 iunie 1940 pentru numiri de membri ai ordinului „Steaua României”, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.784.
- ^ Decretul regal nr. 2.467 din 4 august 1945 pentru conferiri de Ordinul „Mihai Viteazul” cu spade clasa III, publicat în Monitorul Oficial, anul CXIII, nr. 179 din 9 august 1945, partea I-a, p. 6.933.