Sari la conținut

Aureliu Antoninio Praedetis

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Aureliu Antoninio Praedetis
Date personale
Cetățenie Imperiul Austriac
OcupațieLocotenent auditor (Judecător militar)
Activitate
OrganizațieArmata Austriacă
Lucrări remarcabile„Dictionarii trium lingvarum germano-latina et daco-romana”
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Aureliu Antoninio Praedetis (cunoscut și ca Aurelius Antoninus Praedetis[1] – sau Praedis, Predetici,[2] ori Aureliu Antoninio Praedetis Nasody[3]) – ardelean de origine[4] din Năsăud (de unde și particula „Nasody”)[5] și fost locotenent auditor (judecător[3]) în armata austriacă,[6] este autorul unui mare dicționar plurilingv intitulat „Dictionarii trium lingvarum germano-latina et daco-romana”.[1][4]

Lexiconul respectiv face parte dintre cele 3 dicționare multilingve publicate în limba română în ultima decadă a secolului al XVIII-lea.[7]

Dictionarii trium lingvarum germano-latina et daco-romana[modificare | modificare sursă]

Început în anul 1792[7] – într-un moment în care autorul său era la pensie,[3] dicționarul a fost finalizat în 1793 și a avut 3 volume,[7] subiectul său fiind reprezentat de limbile latină, germană și română.[6]

Dicționarul – nepublicat[8],a fost păstrat la biblioteca Episcopiei din Oradea[6] și a fost descoperit de Nicolae Densușianu.[8] O listă aranjată pe două coloane pornește de la cuvinte în limba germană scrise cu caractere gotice și ordonate alfabetic – urmate de cuvinte sinonime corespondente în limba latină scrise cu caractere latine. Pare că manuscrisul a fost redactat în perioada în care autorul a stat în Moldova, numărul mare de regionalisme prezente fiind o dovadă în acest sens[7] Autorul a scris pe manuscris deviza: „Non tamen immemores penitus virtutis avitae/ Nec piget antiquas rursus adire vias.”[6] Primul volum (literele A-K) a avut 986 pagini, al doilea volum (literele L-T) 778 pagini, iar cel de-al treilea (literele U-Z) 624 pagini.[9]

Lucrarea sa s-a încadrat curentului de promovare a daco-romanismului, al cărui reprezentant de frunte a fost Petru Maior.[10]

Alte contribuții[modificare | modificare sursă]

Praedetis, pe la începutul secolului al XIX-lea a trăit la Iași, unde a început să scrie „Istoria Moldovei”.[6][11] A avut și o contribuție minoră în cadrul etnobotanicii române.[3]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Lupu, Coman; Lexicografia românească în procesul de occidentalizare latino-romanică a limbii române moderne (1780-1860); Ed. Logos; București 1999; ISBN 973-98278-2-9; p. 189
  2. ^ Seche, Mircea; Schiță de istorie a lexicografiei române, vol. I-II; Ed. Științifică; 1966; p. 18
  3. ^ a b c d Cercetări de lingvistică, Vol. 3; Ed. Academiei Române; 1958; pp. 209-210, 218
  4. ^ a b Baran, Dana; Iacob Cihac, autorul primului tratat de istorie naturală tipărit în limba română – Iași 1837 Arhivat în , la Wayback Machine.; Jurnal Medical Brașovean, Supliment iulie 2008; p.46
  5. ^ Iorga, Nicolae; Documente privitoare la familia Callimachi, Volume 2; Ed. Minerva; București; 1903; p. 504 - nota 1
  6. ^ a b c d e Sesiunea generală din anulu 1880, Procesu verbal No. 3 – Ședința din 21 martie; Analele Academiei Române; Seria II Tomulu II, Ședințele ordinare din 1879-80 și Sesiunea generală a anului 1880 Partea II, Secțiunea I – Partea administrativă și desbaterile; Tipografia Academiei Române; Bucuresci; 1881; p. 109
  7. ^ a b c d en Mocanu, Mihaela; Particular Features of the First RomanianMultilingual Dictionaries; International Journal of Social, Behavioral, Educational, Economic, Business and Industrial Engineering Vol:10 No: 4, 2016; p. 1088
  8. ^ a b Densusianu, Nicolae; Dacia preistorică Arhivat în , la Wayback Machine.; Ed. Arhetip; București; 2002; ISBN 973-9296-33-5; (reproducere în facsmil a lucrării apărute la Institutul de Arte Grafice „CAROL OÖBL”; București; 1913; p. ?
  9. ^ Manuscrise și alte documente; Analele Academiei Române; Seria II Tomulu II, Ședințele ordinare din 1879-80 și Sesiunea generală a anului 1880 Partea II, Secțiunea I – Partea administrativă și desbaterile; Tipografia Academiei Române; Bucuresci; p. 213
  10. ^ fr ; Tamás, Lajos; Romains, romans et roumains dans l’histoire de la Dacie Trajane; Archivum Europae Centro-Orientalis - Tome 1; Sárkány-nyomda s.a.; 1935; p. 36
  11. ^ de Cit. Scrisoarea canonicului Samoil Vulcan (aprox. 1792-1803), în Engel, J.Ch.; Geschichte der Moldau und Walachen; Halle: Gebauer; 1804

Literatură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • Raportulu D'lui Nic. Densusianu câtra A’cademia romana despre missiunea s’a istorica in Ungari’a si Transivani’a. (Urmare.) Gazeta Transilvaniei Nr. 78 28 Septembre 10 - Octobre 1880, Anulu XLIII; p. 2
 Acest articol biografic despre un scriitor român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aureliu_Antoninio_Praedetis&oldid=15309155