Sari la conținut

Edgar Mavrocordat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Edgar Mavrocordat
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațiediplomat Modificați la Wikidata

Edgar Mavrocordat (n. 5 ianuarie 1857, Iași – d. 19 aprilie 1934, București) [1], cu numele complet Edgar-Constantin (Alexandru?) Mavrocordat [2], a fost un diplomat român

Viața[modificare | modificare sursă]

Edgar Mavrocordat descindea din ramura moldoveană nobilă a familiei Mavrocordaților, fiind strănepotul lui Constantin Mavrocordat (1711-1769), domnitor regent în mai multe rânduri în țările române Moldova și Țara Românească.

În anul 1885, Edgar s-a căsătorit cu Irene de Moret de Blaramberg (1865-1955) [2], fiica lui Constantin Moret de Blaramberg (1838-1886) (fost aghiotant al domnitorului Alexandru Ioan Cuza și apoi al regelui Carol I al României) și a Mariei Băleanu (1844-1886).[3]

Activitatea[modificare | modificare sursă]

Între 1899 și 1905 a fost reprezentantul României la Belgrad, între 1905 și 1911 la Haga, între 1911 și 1916 la Viena și între 1921 și 1924 la Tokio.[1]

În perioada 1911 - 1916 a îndeplinit sarcinile de Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar la Viena, fiind ultimul reprezentant diplomatic al României în capitala Imperiului Austro-Ungar înainte de dezmembrarea acestuia în state naționale.[4]

Edgar Mavrocordat a fost diplomatul român care în cadrul unei audiențe speciale solicitate Ministerului de Externe Austro-Ungar, în seara zilei de 27 august 1916, la ora 21, la Ballhausplatz 2 a înmânat nota prin care România declara formal război Imperiului Austro-Ungar, pentru „înfăptuirea unității sale naționale”. Nota a fost primită de secretarul de serviciu la Ministerul de Externe, deoarece ministrul de externe austro-ungar, Stephan Burian, lipsea.[5]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Magazin Istoric, AN XXI/6-1987.