Leon Schiller
| Leon Schiller | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Cracovia, Austro-Ungaria[5][2][6][7] |
| Decedat | (67 de ani)[1][2][3][6] Varșovia, Polonia[8][2][6] |
| Înmormântat | Cimitirul Militar Powązki[*] |
| Cetățenie |  Austro-Ungaria Polonia |
| Ocupație | regizor de teatru dramaturg compozitor traducător critic de teatru[*] |
| Locul desfășurării activității | Łódź[9] Varșovia[9] |
| Limbi vorbite | limba poloneză[10][11] |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea Jagiellonă, I Liceum Ogólnokształcące im. Bartłomieja Nowodworskiego w Krakowie[*] |
| Premii | Złoty Wawrzyn Akademicki[*] Ordinul Polonia Restituta în grad de comandor cu stea[*] Work Flag Order, 1st class[*] Złoty Krzyż Zasługi[*] Nagroda Miasta Łodzi[*] |
Modifică date / text  | |
Leon Schiller sau Leon Schiller de Schildenfeld (n. , Cracovia, Austro-Ungaria – d. , Varșovia, Polonia) a fost un regizor polonez de teatru și film, precum și critic și teoretician de teatru. De asemenea, a scris scenarii de teatru și radio și a compus muzică. S-a născut la Cracovia (pe atunci Krakau) sub stăpânirea austriacă în timpul împărțirilor străine ale Poloniei, într-o familie de origine austriacă care a fost înnobilată de împărăteasa Maria Tereza.
Schiller a devenit celebru pentru punerea în scenă a piesei Dziady (Străbunii) a lui Adam Mickiewicz în 1934 la Teatr Polski (Teatrul Polonez) din Varșovia. Acesta a fost pusă în scenă și la Lwów (acum Liov; 1932), Wilno (acum Vilnius; 1933), precum și la Sofia în Bulgaria (1937).
Carieră[modificare | modificare sursă]
Schiller a absolvit Universitatea Jagiellonă din Cracovia în filozofie și literatură poloneză. A studiat și la Sorbona în Paris. A debutat ca un cântăreț în cabaretul Zielony Balonik(d) (Balonul Verde) din Cracovia (1906) și ca regizor de teatru la Teatrul Polonez din Varșovia (Teatr Polski, 1917). A fost director artistic al Teatrului Ateneum (1932-1934), ridicându-i reputația ca una dintre vocile principale pentru noua intelectualitate a Poloniei în perioada interbelică.[12] Schiller a colaborat cu următoarele teatre din Varșovia:
- Teatr Wielki (Teatrul Mare)
- Teatr Rozmaitości (Teatrul de Varietăți din Varșovia)
- Teatr Mały (Teatrul Mic)
- Teatr Polski (Teatrul Polonez)
- Teatr Reduta
- Teatr Ateneum (Teatrul Ateneum).[13]
De asemenea, a colaborat cu teatre din Łódź și Lwów. Din 1930 până în 1932, a fost director artistic și de teatru la Teatrele Wielki (Mare), Rozmaitości (Varietăți) și Mały (Mic) din Varșovia. La Lwów și-a dezvoltat propriul concept de „teatru monumental”, referitor la producția de mari opere romantice: Kordian(d) (1930), Dziady (Ajunul strămoșilor, 1932) și Sen Srebrny Salomei (Visul de argint al Salomeei, 1932). Munca lui Schiller în Lwów a durat sporadic până în 1939.
Munca sa ca regizor a inclus 29 de drame și câteva zeci de producții de vodevil și operetă. În 1933 a condus departamentul regizoral la Institutul National de Arte Teatrale.
La 29 iunie 1908, Schiller a inițiat o corespondență cu actorul englez, regizorul de teatru, scenograful și teoretician al dramei, Edward Gordon Craig(d). Împreună cu scrisoarea sa, Schiller i-a trimis lui Craig, la Florența, eseul său, „Dwa teatry” („Două teatre”), tradus în engleză de Madeline Meager. Craig a răspuns imediat, acceptând eseul pentru a fi publicat în revista sa internațională de teatru, The Mask.[14] Acesta a fost începutul unei colaborări productive între cei doi regizori de teatru proeminenți, care și-au prezentat reciproc scrierile teoretice cititorilor străini.[15]
Al Doilea Război Mondial[modificare | modificare sursă]
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ca parte a măsurilor represive germane, după ce actorul colaborator german Volksdeutsche Igo Sym a fost împușcat de un membru al rezistenței poloneze (la 7 martie 1941), Schiller a fost trimis în închisoarea Pawiak(d) și la Auschwitz-Birkenau. În mai 1941, a fost răscumpărat de sora sa, Anna Jackowska, cu 12.000 de zloti pe care i-a primit pe bijuteriile ei.
După război, în 1946–1949, Schiller a fost președintele Școlii Naționale de Teatru din Łódź (Państwowa Wyższa Szkoła Teatralna w Łodzi). În 1952 a fondat publicația Pamiętnik Teatralny (Memoria teatrului).
A murit în 1954, la vârsta de 66 de ani, la Varșovia.[16]
Lucrări[modificare | modificare sursă]
Eseuri:
- Teatr Ogromny (Teatrul Monumental), 1961
- U progu nowego teatru (În pragul noului teatru), 1978
Scenarii de interpretare:
- Pastorałka (Pastorală), 1931
- Kram z piosenkami (Un stand de cântece), 1977
Producții „monumentale”:
- Samuel Zborowski, 1927
- Kordian, 1934
- Dziady, 1934
- Nie-Boska Komedia (Comedia nedivină), 1938
Zeittheater - producții pe probleme sociale actuale:
- Opera za trzy grosze (The Three-Penny Opera), 1929
- Krzyczcie Chiny (Plângi, China!), 1938
- Kapitan z Koepenick (Căpitanul din Koepenick(d)), 1932
Muzicaluri:
- Dawne Czasy w Piosence, Poezji i Zwyczajach (Vremurile vechi în cântece, poezii și obiceiuri), 1924
- Bandurka (Bandora), 1925
- Kulig (Plimbare cu sania), 1929
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d „Leon Schiller”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d e f http://culture.pl/pl/tworca/leon-schiller Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Leon Schiller, International Music Score Library Project, accesat în
- ^ „Leon Schiller”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Шиллер Леон, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ Auschwitz Prisoners Database, accesat în
- ^ „Leon Schiller”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b „Leon Schiller”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Michał Bujanowicz (iunie 2004). „Teatr Ateneum im. Stefana Jaracza”. Teatry i grupy teatralne (în Polish). Adam Mickiewicz Institute Culture.pl. Accesat în .
- ^ Popularna Encyklopedia Powszechna Wydawnictwa Fogra (). „Teatr Ateneum w Warszawie”. Teatr; Europa. Encyklopedia WIEM(d). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Jerzy Timoszewicz, "Mała kronika życia i twórczości Leona Schillera, 1887–1924" ("A Brief Chronicle of the Life and Works of Leon Schiller"), in Leon Schiller, Na progu nowego teatru, 1908–1924 (On the Threshold of the New Theater, 1908–1924), edited by Jerzy Timoszewicz, Warsaw, Państwowy Instytut Wydawniczy, 1978, p. 9.
- ^ Jerzy Timoszewicz, "Mała kronika życia i twórczości Leona Schillera, 1887–1924" ("A Brief Chronicle of the Life and Works of Leon Schiller"), in Leon Schiller, Na progu nowego teatru, 1908–1924 (On the Threshold of the New Theater, 1908–1924), passim.
- ^ Leon Schiller in: Internet Movie Database. Retrieved 25 February 2014.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Leon Schiller, U progu nowego teatru, 1908-1924 (On the Threshold of the New Theatre, 1908-1924), editat de Jerzy Timoszewicz, Varșovia, Państwowy Instytut Wydawniczy, 1978.
