Leopold al III-lea al Austriei
| Leopold al III-lea de Babenberg | |
| Margraf al Austriei | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Melk, Austria Inferioară, Austria[1] |
| Decedat | (63 de ani) Klosterneuburg, Austria Inferioară, Austria[2] |
| Înmormântat | Kollegiatstift, später Augustinerchorherrenstift St. Maria, Klosterneuburg, Österreich[*] |
| Părinți | Leopold al II-lea Ida de Austria |
| Frați și surori | Ida de Babenberg[*] Gerberga de Babenberg[*] Elisabeta de Babenberg[*] |
| Căsătorit cu | Agnes de Waiblingen (din )[3] |
| Copii | Leopold al IV-lea, Margraf al Austriei Henric al II-lea Agnes de Austria[*][4] Otto de Freising[5] Iudita de Babenberg[*][3] Gertruda de Babenberg Conrad al II-lea[5] Adalbert al II-lea de Babenberg[*] Berta de Austria[*] Elisabeth von Österreich[*] |
| Ocupație | conducător[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | margraf |
| Familie nobiliară | Casa de Babenberg |
| Margraf al Austriei | |
| Domnie | 1095 - 1136 |
| Predecesor | Leopold al II-lea de Babenberg |
| Succesor | Leopold al IV-lea de Babenberg |
Modifică date / text  | |
Leopold al III-lea, zis cel Pios, (n. 1073, Melk – d. 15 noiembrie 1136), aparținând Casei de Babenberg a fost margraf de Austria din 1095 până la moartea sa. În anul 1485 a fost canonizat, fiind sărbătorit pe 15 noiembrie. Leopold este sfântul ocrotitor al Austriei și al Austriei Inferioare, al Vienei (în special al cartierului Leopoldstadt).
Biografie[modificare | modificare sursă]
A fost fiul lui Leopold al II-lea de Babenberg, supranumit „cel Frumos”, și al soției sale, Ida de Austria.[6]
Leopold al III-lea, fondator al Vienei, a devenit cel de-al patrulea margraf al Austriei în 12 octombrie 1095, la moartea tatălui său. Leopold a fost căsătorit de două ori: prima lui soție aparținea familiei Perg, decedată în 1105, iar cea de-a doua soție, Agnes, a fost văduva lui Frederic I al Suabiei, fiica împăratului Henric al IV-lea și soră a împăratului Henric al V-lea, ceea ce i-a conferit un mare prestigiu. Leopold și-a impus autoritatea asupra Vienei, păstrându-și reședința la Klosterneuburg, unde a dispus construirea unui castel în apropiere de mănăstirea cisterciană de la Heiligenkreuz.
În cursul celor patruzeci de ani de domnie, a facilitat răspândirea ordinelor religioase, a introdus monahismul cistercian în Austria și a fondat abația cisterciană din Mariazell.
Sfârșitul vieții și canonizarea[modificare | modificare sursă]
Leopold a murit la 15 noiembrie 1136 la vârsta de 63 de ani și a fost înmormântat în Mănăstirea augustiniană Klosterneuburg fondată de el. A lăsat amintirea unui bun admnistrator care a făcut mănăstirilor donații generoase. Leopold a fost canonizat în 1485 și ulterior a devenit sfânt patron al landului Austria Inferioară fiind sărbătorit la 15 noiembrie.
Căsătorii și descendenți[modificare | modificare sursă]
Leopold a fost căsătorit cu Adelaida de Perg[7] cu care a avut un fiu, Adalbert.
După decesul primei soții în 1105, s-a recăsătorit în 1106, cu Agnes de Waibligen (1073 – 1143), fiica împăratului lui Henric al IV-lea și a soției sale, Berta de Savoia. Agnes i-a dăruit zece copii:
- Henric al II-lea Jasomirgott (1114 – 1177);[8]
- Leopold al IV-lea (1108 – 1141), căsătorit cu Maria, fiica regelui Boemiei;[9][10]
- Otto de Freising (1109 – 1158), episcop de Freising;[9]
- Uta (1110 – 1154), soția lui Luitpold de Plain;
- Agnes (1111 – 1157), soția lui Ladislau al II-lea,[11] duce al Poloniei și Sileziei;[10]
- Iudita (1115 – 1168), soția marchizului Wilhelm al V-lea de Montserrat;
- Elisabeta (d. 1143), soția contelui Hermann al II-lea de Winzenburg;
- Conrad (1120 – 1168), episcop de Passau (1148–1164) și arhiepiscop de Salzburg (1164);[9]
- Gertruda (1120 – 1150), soția regelui Vladislav al II-lea al Boemiei (d. 1175);[9][10]
- Berta (d. 1120).
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
-
Relief cu Sfântul Leopold (1859), creat de Franz Oberngruber; Galeria Apostolilor din biserica parohială din Neufelden. -
Apoteoza Sfântului Leopold, ulei pe carton (246 x 188 cm); În colecția Galeriei Naționale Ungare. -
Statuia Sfântului Leopold, în Biserica Sfântul Petru din Viena. -
Statuia Sfantului Leopold al III-lea (Catedrala Sf. Stefan, Viena) -
Leopold al III-lea reprezentat drept ctitor al unei biserici romanice
.JPG)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ „Leopold al III-lea al Austriei”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Kindred Britain
- ^ Slezsko v dějinách českého státu I. Od pravěku do roku 1490[*], p. 569 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b The Peerage
- ^ Stephan Vajda: Die Babenberger. Aufstieg einer Dynastie, Editura ORAC, Viena, 1986, ISBN: 3-7015-0011-8, p.61.
- ^ Perg este o localitate austriacă din districtul cu același nume, în Austria Superioară.
- ^ Walter Kleindel: Das Grosse Buch de Österreicher, Editura Kremayr & Scheriau, Viena 1987, ISBN 3-218-00455-1, pp.184-185.
- ^ a b c d Brigitte Sokop: Stammtafeln europaischer Herrscherhauser (partea A: Arbori genealogici), Editura Böhlau, Viena 1989, ISBN 9783205980964, p. 4.
- ^ a b c Stephan Vajda: Die Babenberger. Aufstieg einer Dynastie, Editura ORAC, Viena, 1986, ISBN: 3-7015-0011-8, p. 67.
- ^ Ladislau al II-lea (n. Cracovia, 1105 – d. Altenburg, 30 mai 1159), zis Exilatul, a fost mare duce al Poloniei între 1138 și 1146.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Karl Lechner: Die Babenberger, Markgrafen und Herzoge von Österreich, Editura Böhlau, Viena 1997, ISBN 3-205-98569-9.
- Brigitte Vacha & Walter Pohl: Die Welt der Babenberger: Schleier, Kreuz und Schwert, Editura Styria, Graz 1995, ISBN 9783222123344.
- Walter Kleindel: Das Grosse Buch de Österreicher, Editura Kremayr & Scheriau, Viena 1987, ISBN 3-218-00455-1.
- Brigitte Sokop: Stammtafeln europaischer Herrscherhauser, Editura Böhlau, Viena 1993, ISBN 9783205980964.
- Stephan Vajda: Die Babenberger. Aufstieg einer Dynastie, Editura ORAC, Viena, 1986, ISBN: 3-7015-0011-8.
