Sari la conținut

Listă de arhitecți polonezi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Lista de mai jos cuprinde arhitecții polonezi și de origine poloneză notabili, ordonați după stilul artistic în care și-au creat operele.

Gotic[modificare | modificare sursă]

Primăria din Poznań

Renașterea și Manierismul[modificare | modificare sursă]

Baroc[modificare | modificare sursă]

D. Merlini: Palatul Wodzie din Łazienki

Sec. al XVIII-lea:Post-baroc, Rococo și Clasic[modificare | modificare sursă]

Sec. al XIX-lea: Istoricism și Stilul eclectic[modificare | modificare sursă]

H. Majewski: Palatul Heinzla din Łodzi

Sec. XX-lea până în prezent: Modernism[modificare | modificare sursă]

A[modificare | modificare sursă]

B[modificare | modificare sursă]

M. Budzyński: Biserică în Varşovia, districtul Ursynów

C[modificare | modificare sursă]

A. Chołdzyński: Staţia metro, Varşovia, Piaţa Wils

D[modificare | modificare sursă]

E[modificare | modificare sursă]

F[modificare | modificare sursă]

H[modificare | modificare sursă]

G[modificare | modificare sursă]

Maciej Gintowt: Spodek, Katowice

J[modificare | modificare sursă]

K[modificare | modificare sursă]

W. Kłyszewski, J. Mokrzyński, E. Wierzbicki: Clădirea KC PZPR în Varşovia
K. Korn: Clădire în Bielsko-Biała

L[modificare | modificare sursă]

M. Leykam, DT "Orąglak" la Poznan

M[modificare | modificare sursă]

N[modificare | modificare sursă]

O[modificare | modificare sursă]

P[modificare | modificare sursă]

R[modificare | modificare sursă]

Emanuel Rost: Primăria din Bielsko-Biała

S[modificare | modificare sursă]

T[modificare | modificare sursă]

U[modificare | modificare sursă]

W[modificare | modificare sursă]

Z[modificare | modificare sursă]

Ż[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i Andrzej Betlej. "Jesuits Architecture in Polish-Lithuanian Commonwealth in 1564-1772". [In:] La Arquitectura Jesuítica. ed. María Isabel Álvaro. Saragossa. 2011. pp. 292, 294, 298.
  2. ^ a b Adam Miłobędzki. Polish architecture of sec. al XVII-lea. Vol. 1. PWN. 1980. pp. 495, 499.
  3. ^ a b Francis Dvornik. The Slavs in European History and Civilization. Rutgers University Press. 1962. p. 306.
  4. ^ Edmund Cieślak, Czesław Biernat. History of Gdańsk. Fundacja Biblioteki Gdańskiej. 1995. p. 173.
  5. ^ Gary B. Cohen, Franz A. J. Szabo. Embodiments of Power: Building Baroque Cities in Europe. Berghahn Books. 2008. p. 103.
  6. ^ Michael F. Hamm. Kiev: A Portrait, 1800-1917. Princeton University Press. 1995. p. 56.
  7. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad pl Lewicki Jakub. Między tradycją a nowoczesnością: architektura Lwowa lat 1893-1918. Neriton. 2005.
  8. ^ Stefan Muthesius. Art, architecture and design in Poland, 966-1990: an introduction. K.R. Langewiesche Nachfolger, H. Köster Verlagsbuchhandlung. 1994. p. 56.
  9. ^ a b c d e f Elżbieta Waszczyszyn. "The sec. al XIX-lea Medical Clinic of Collegium of the Jagiellonian University in Kraków. An outline of conservation problems in the light of requirements of a modern University Hospital." Conservation News. 27/2010. p. 54.
  10. ^ Dominic Lieven. The Cambridge History of Russia: Volume 2, Imperial Russia, 1689-1917. Cambridge University Press. 2006. p. 182.
  11. ^ Ludwik Bazylow. Historia Rosji. Vol. 1. PWN. 1985. p. 243.
  12. ^ Architect of the King's Theatre in London. Cerita Stanley-Little. The Great Lablache: Nineteenth Century Operatic Superstar His Life and His Times. Xlibris Corporation. 2009. p. 111.
  13. ^ Manana Doijašvili. The Vano Saradjishvili Tbilisi State Conservatoire, 1917-2007. Nova Publishers. 2008. p. 87.
  14. ^ Karolina Grodziska, Bogusław Krasnowolski. Cracow: the heritage of centuries. Historical Museum of the City of Cracow. 2007. p. 43.
  15. ^ a b c Markian Prokopovych. Habsburg Lemberg: Architecture, Public Space, and Politics in the Galician Capital, 1772-1914. Purdue University Press. 2009. pp. 157, 179.
  16. ^ Adenrele A. Awotona. Reconstruction after disaster: issues and practices. Ashgate Publishing. 1997. p. 75.
  17. ^ a b c d "Medieval socialist artifacts. Architecture and discourses of national identity in provincial Poland (1945-1960)". José M. Faraldo. Europe, Nationalism, Communism: Essays on Poland. Peter Lang. 2008. pp. 23-24, 28.
  18. ^ Martin Kohlrausch. "'Houses of Glass'. Modern Architecture and the idea of Community in Poland". [In:] Rajesh Heyninckx, Tom Avermaete. Making a New World: Architecture & Communities in Interwar Europe. Leuven University Press. 2012. p. 99.
  19. ^ David Crowley. National Style and Nation-State: Design in Poland from the Vernacular Revival to the International Style. Manchester University Press. 1992. p. 106.
  20. ^ Juliusz A. Chrościcki, Andrzej Rottermund. Atlas of Warsaw's Architecture. Arkady. 1978. p. 61.
  21. ^ Paul Robert Magocsi. History of Ukraine: The Land and its Peoples. University of Toronto Press. 2010. p. 357.
  22. ^ a b Adolf K. Placzek. Macmillan Encyclopedia of Architects Vol. 2. Free Press. 1982. p. 597.
  23. ^ a b Harry Francis Mallgrave. Modern Architectural Theory: A Historical Survey, 1673-1968. Cambridge University Press. 2005. pp. 267, 339.
  24. ^ Krzysztof Stefanski. "Polish Ecclesiastical Architecture of the early 20th New Form and National Obligations". Centropa: A Journal of Central European Architecture and Related Arts. 2003. p. 242.
  25. ^ Hugo Segawa. Architecture of Brazil. Springer. 2013. pp. 24, 31.
  26. ^ Wojciech G. Leśnikowski, Vladimír Šlapeta. East European modernism: architecture in Czechoslovakia, Hungary, and Poland between the wars 1919-1939. Rizzoli. 1996. pp. 199, 217.
  27. ^ a b Eve Blau, Monika Platzer. Shaping the great city: modern architecture in Central Europe, 1890-1937. Prestel. 1999. p. 153.
  28. ^ Kirstin Olsen. Chronology of Women's History. Greenwood Publishing Group. 1994. p. 166.

Vezi și[modificare | modificare sursă]