Sari la conținut

Mihaela Ciobanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mihaela Ciobanu
Informații generale
Nume complet Mihaela Ciobanu
Data nașterii (51 de ani)
Locul nașterii București, România
Naționalitate Spaniolă, română
Înălțime 1,75 m
Greutate 73 kg
Post Portar
Informații despre echipă
Echipa actuală Retrasă din activitate
Cluburi de juniori
Ani Club
0000–1991 CSȘ 5 Rapid București
Cluburi de seniori*
Ani Club
1991–1998? Rapid București
1998–2006 CB Mar Alicante
2006–2007 AKABA Bera Bera
2007–2009 Union-Ribarroja
2009–2010 CB Elche-Mustang
2010 Retrasă din activitate
2011–2012 BM Alcobendas
Echipa națională#
Ani Țară Ap (G)
1989–2002 România 79 (0)
2008–2012 Spania 80 (0)
Echipe antrenate
Antrenor cu portarii:
Ciudad Encantada
2018– CSM București
Palmares
Jocurile Olimpice
Bronz Londra 2012 (Echipă)
Campionatul Mondial
Bronz Brazilia 2011 (Echipă)
Campionatul European
Argint Macedonia 2008 (Echipă)
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern
# Selecții și goluri la națională până la data de 16 decembrie 2014
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mihaela Ciobanu (n. 30 ianuarie 1973, în București) este o handbalistă română și spaniolă, acum retrasă din activitate, care a jucat pentru echipele naționale ale României și Spaniei. Ciobanu, care a evoluat pe postul de portar, este medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice din 2012, de la Londra. Începând din 1 octombrie 2018, Ciobanu este antrenor cu portarii la echipa românească CSM București.[3]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Mihaela Ciobanu s-a născut la București, pe 30 ianuarie 1973, și a început să joace handbal la Clubul Sportiv Școlar 5 Rapid. De acolo, ea a trecut la echipa mare a Rapidului, cu care a evoluat în Liga Națională.

A fost selectată la echipa națională a României, cu care a jucat la toate categoriile de vârstă, în meciuri amicale și oficiale. A luat parte la Campionatul European din 1994,[4] unde România s-a clasat pe locul 10, și la Campionatul Mondial din 1997,[5] unde România a terminat pe locul 12. În total, Ciobanu a jucat pentru echipa de senioare a României în 79 de meciuri.[1]

Ulterior, handbalista s-a mutat în Spania, unde s-a naturalizat și a fost convocată la echipa națională a regatului iberic. Ea a fost componentă a selecționatei Spaniei care a câștigat medalia de argint la Campionatul European din 2008.[6] A participat cu Spania și la Jocurile Mediteraneene din 2009, desfășurate la Pescara, în Italia. Spania a jucat finala mică, pe care a pierdut-o într-un meci împotriva Muntenegrului.[7]

În anul 2010, Ciobanu s-a retras de la echipa națională a Spaniei, după ce, în 2009, a participat la Campionatul Mondial. Ea a devenit antrenor cu portarii la clubul Cuenca Ciudad Encantada, în a cărui conducere se găsea și soțul său. În acel an, după ce mai multe jucătoare ale naționalei Spaniei s-au accidentat, inclusiv portarul Cristina Rodríguez, selecționerul Jorge Dueñas a convocat-o din nou pe Ciobanu.[8]

După revenirea în activitate, handbalista a participat la Campionatul Mondial din 2011 și la olimpiada de la Londra, din 2012. La ambele competiții echipa Spaniei a obținut medalia de bronz.[7] În finala mică de la Jocurile Olimpice Mihaela Ciobanu a apărat patru lovituri de la 7 metri.[8]

În total, Ciobanu a jucat pentru echipa de senioare a Spaniei în 80 de meciuri.[2]

Palmares[modificare | modificare sursă]

Echipa națională
Club
  • Campionatul Național de Junioare I
    • Câștigătoare: 1991 (cu CSȘ 5 Rapid)

Premii individuale[modificare | modificare sursă]

  • Cel mai bun sportiv al anului 2012 din orașul Alcobendas: 2012[9]

Familie[modificare | modificare sursă]

Mihaela Ciobanu este căsătorită cu Mario de las Heras, și el tot un fost handbalist.[10] Amândoi locuiesc în orașul Alcobendas.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Palmaresul individual și al echipelor naționale în competițiile interțări 1936-2014” (PDF). Federația Română de Handbal. p. 47 (poziția 160). Accesat în . 
  2. ^ a b RFEBM - Real Federación Española de Balonmano, www.rfebm.com 
  3. ^ „Fosta internațională Mihaela Ciobanu se alătură campioanei României: „Îmi curge handbal prin vene!"”. Pagina oficială a CSM București. . Accesat în . 
  4. ^ „Recul Parțial (m) - Speranțe (f) 1990-1996” (PDF). Federația Română de Handbal. p. 104. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ „Puține calificări (m)- Succese juvenile 1996-2001” (PDF). Federația Română de Handbal. p. 55. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  6. ^ „OFFICIAL SQUADS. Spain team roster” (PDF). Federația Europeană de Handbal. p. 9. Accesat în . 
  7. ^ a b „Mihaela Ciobanu” (în spaniolă). Comité Olímpico Español. Accesat în . 
  8. ^ a b Marta Castro (). „Ciobanu, de retirada a heroína en los penaltis” (în spaniolă). El País. Accesat în . 
  9. ^ „Mihaela Ciobanu, Mejor Deportista del año dentro de los premios 'Ciudad de Alcobendas' 2012” (în spaniolă). Europa Press. . Accesat în . 
  10. ^ Arhivată din original. „Mihaela Ciobanu Ciobanu”. Pagina oficială a Jocurilor Olimpice și Paralimpice de la Londra, 2012. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mihaela_Ciobanu&oldid=15973350