Radan (munte)
| Radan (munte) | |
 | |
| Altitudine | 1.408 m  |
|---|---|
| Localizare | Serbia |
| Coordonate | 43°00′15″N 21°29′47″E / 43.0043°N 21.49645°E |
Modifică date / text  | |
Radan (în sârbă Радан) este un munte aflat în sudul Serbiei, la 33 km de orașul Kuršumlija. Cel mai înalt vârf al său, Šopot, are o altitudine de 1.408 metri deasupra nivelului mării.[2] Radan separă văile râurilor Toplica și Jablanica. Este bine acoperit cu păduri de foioase care sunt veșnic verzi.[3]
Cel mai cunoscut loc pitoresc al muntelui Radan este Turnul Diavolului – o formațiune stâncoasă ciudată formată din sute de stâlpi asemănători ciupercilor, situați pe versanții săi sudici.[4] În apropierea Turnului Diavolului se află ruinele Ivanova kula – o fortificație construită deasupra unui guri vulcanice. Tradiția populară leagă micul turn situat acolo de Ivan Kosančić, un comandant militar medieval.[5] Iustiniana Prima (Caričin grad, Castelul împărătesei), un oraș bizantin din secolul al VI-lea, se găsește la sud-est de munte, lângă Lebane.[3]
În vara anului 2010, Radan a atras atenția mass-mediei datorită unui așa-zis "deal magnetic" situat pe un drum din apropierea satului Ivanje. După articolele senzaționaliste inițiale despre "antigravitație", s-a dovedit curând că totul este doar o iluzie optică. Cu toate acestea, dealul este considerat ca o atracție turistică.[6]
Parc natural[modificare | modificare sursă]
În octombrie 2017, guvernul a plasat o parte a muntelui sub protecție, ca Parcul Natural Radan, citând diversitatea sa geologică, biologică și peisagistică. Se întinde pe suprafața a patru comune, Bojnik, Medveđa, Prokuplje și Kuršumlija, și acoperă o suprafață de 41.312,66 ha (102.085,8 acri). Declarată „arie protejată de importanță excepțională” (categoria I IUCN), este împărțit în trei niveluri de protecție, cel mai înalt nivel (I) ocupând 1.077,52 ha (2.662,6 acri) sau 2,61% din suprafața totală. Cu toate că este cea mai cunoscută caracteristică de pe munte, Turnul Diavolului nu este inclus în parcul natural nou format, cu toate că a fost declarat anterior un geoparc de sine stătător.[7]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Jovan Đokić. „Katalog planina Srbije”. PSD Kopaonik Beograd. Arhivat din original la .
- ^ a b Radan (în Serbian), PD Pobeda, accesat în
- ^ About Devil's Town, Official Devil's Town website, accesat în
- ^ „Turistička organizacija Kuršumlija - Ivan kula”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Tamo gde je nebo palo dole (în Serbian), Vreme, , accesat în
- ^ Slavica Stuparušić (), „Još dva parka prirode na mapi Srbije” [Two more nature parks on the map of Serbia], Politika (în Serbian), p. 08
