Vasile Chindriș (delegat)
| Vasile Chindriș | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1881 Ieud județul Maramureș |
| Decedat | 1947 Sighetu Marmației județul Maramureș |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | senator |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Vasile Chindriș (n. 15 decembrie 1881 Ieud, jud. Maramureș – d. 6 ianuarie 1947, Sighetu Marmației, jud. Maramureș) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 77[2]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Vasile Chindriș s-a născut la data de 15 decembrie 1881, la Ieud, județul Maramureș, provenea dintr-o familie de țărani, din neamul Vălenarului.[3]A fost elev al lui Petru Bilțiu-Dăncuș, dascălul arhetipal al Maramureșului. Ulterior urmând școala primară confesională începând la Ieud și continuă la Dragomirești, deoarece aici era organizat învățământul de stat în limba maghiară. Ajunge să își facă studiile secundare la Sighet, la liceul maghiar, ca bursier al "Asociației pentru cultura poporului român din Maramureș.
Vasile Chindriș a urmat Facultatea de Drept din Berlin unde a ocupat funcția de vicepreședinte al Asociației studenților români. În acestă calitate a avut legături de prietenie cu Vasile Pârvan, și prin el cu studenții din România. A fost de asemenea conducătorul ziarului Sfatul apărut la Sighet între 1919 - 1920.[4]
S-a căsătorit cu Maria Ilona Bâlea din Ieud, la 3 martie 1921 în Sighet.
Activitatea politică[modificare | modificare sursă]
La 1 decembrie 1918, la Alba-Iulia ca delegat, a reprezentat Garda Națională Română din Maramureș. După 1918 a deținut funcția de senator în Parlamentul României. De asemenea a deținut funcția de jurist-consult al județului Maramureș.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ Gheorghe, Ilie (). Maramureșenii și Marea Unire din 1 decembrie 1918. Gutinul. p. 79.
- ^ Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan (). Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Altip. p. 235.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- 1865-2015 – Învățământul teologic la 150 de ani de existență Arhivat în , la Wayback Machine., pe site-ul https://www.episcopiacaransebesului.ro, accesat la 9 iunie 2018
- Barbu Ștefãnescu Delavrancea, Statusul Catolic Ardelean - o stafie care tulbură rânduielile canonice și încalcă suveranitatea Statului Român, pe site-ul http://www.dacoromania-alba.ro, accesat la 9 iunie 2018
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918