1928

1928
MCMXXVIII

Evenimente • Nașteri • Decese

◄ · Secolul XIX ◄ Secolul XX ► Secolul XXI · ►
◄ · Anii 1900 · Anii 1910 ◄ Anii 1920 ► Anii 1930 · Anii 1940 · ►
◄◄ · ◄ · 1923 · 1924 · 1925 · 1926 · 1927 ◄ 1928 ► 1929 · 1930 · 1931 · 1932 · 1933 · ► · ►►

Cronologie tematică: Conducători de stat • Astronomie • Cinematografie • Informatică • Jocuri video • Literatură • Muzică • Sport • Știință • SF • Zborul spațial

1928 (MCMXXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Evenimente[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

1 ianuarie: Se înființează Legația română la Geneva.
25 ianuarie: La București, începe să funcționeze "Crematoriul uman", după lungi discuții contradictorii și proteste ale Bisericii Ortodoxe Române.

Februarie[modificare | modificare sursă]

6 februarie: Anna Anderson, care pretindea că este fosta mare ducesă Anastasia Nikolaevna a Rusiei, și-a făcut prima apariție în Statele Unite, ajungând la New York.
11–19 februarie: Jocurile Olimpice de iarnă din 1928 au loc la St. Moritz, Elveția, primele ca eveniment separat.^[1] Sonja Henie din Norvegia câștigă prima medalie de aur, în proba feminină de patinaj artistic.

Martie[modificare | modificare sursă]

3 martie: Organizatorii concursului Miss America au votat cu 27-3 pentru a întrerupe competiția din cauza presiunilor exercitate de grupuri de femei și de oficiali ai bisericii.^[2] Acesta nu va mai fi organizat până în 1933.
12 martie: Malta devine dominion britanic.
18 martie: În România, 60.000 de țărani au organizat un protest la București, cerându-i lui Vintilă Brătianu să demisioneze.^[3]
21 martie: Charles Lindbergh primește Medalia de Onoare pentru primul său zbor transatlantic.^[4]
24 martie: Încep lucrările de excavare după ce vechiul oraș canaanit Ugarit este redescoperit accidental.^[5]

Aprilie[modificare | modificare sursă]

12–14 aprilie: Are loc primul zbor transatlantic est-vest cu avionul de la Dublin, Irlanda, la Greenly Island, Canada, cu avionul german Junkers W 33 Bremen.^[6]
13 aprilie: România: Legea privind ocrotirea muncii minorilor și a femeilor și pentru durata zilei de muncă; durata zilei de muncă devine de 8 ore.
22 aprilie: Un cutremur afectează Corintul, 200.000 de clădiri au fost distruse.

Mai[modificare | modificare sursă]

6 mai: Marșul asupra Bucureștiului.
24 mai: Dirijabilul Italia se prăbușește la Polul Nord; unul dintre ocupanți este generalul italian Umberto Nobile. O expediție de salvare pleacă spre Polul Nord la 30 mai. Roald Amundsen se va număra printre cei care își vor pierde viața în căutarea supraviețuitorilor.
31 mai: Africa de Sud adoptă un nou drapel național, bazat pe steagul Van Riebeeck sau Prinsevlag (inițial steagul olandez), pentru a înlocui Red Ensign. Ulterior, acesta a devenit infamant cunoscut sub numele de "steagul apartheidului", pentru că a fost steagul Africii de Sud sub regimul de apartheid din 1948 până în 1994.

Iunie[modificare | modificare sursă]

2 iunie: Aviatorii italieni Arturo Ferrarin și Carlo Del Prete au parcurs 58 de ore și 37 de minute în aer, un nou record mondial.^[7]
4 iunie: Războinicul chinez care a condus Manciuria între 1916 și 1928, Zhang Zuolin, a fost asasinat când trenul său a fost distrus într-o explozie.
17–18 iunie: Aviatoarea Amelia Earhart devine prima femeie care reușește un zbor transatlantic de succes, ca pasager într-un Fokker F.VIIb/3m pilotat de Wilmer Stultz, de la Newfoundland la Țara Galilor.
18 iunie: Roald Amundsen și patru membri ai echipajului au decolat de lângă Tromsø, Norvegia, în încercarea de a găsi echipajul dispărut de pe dirijabilul Italia. Aceștia nu au mai fost văzuți niciodată.^[8]
20 iunie: Are loc, la București, primul concurs național de decatlon.
21 iunie: Curtea de Apel București declară desfăcută căsătoria dintre Principesa-mamă Elena și Carol Caraiman pe motiv de „nepotrivire de caracter”.

Iulie[modificare | modificare sursă]

4 iulie: Eleftherios Venizelos a devenit prim-ministru al Greciei pentru a cincea oară.
4 iulie: Alfred Loewenstein, un finanțist belgian și unul dintre cei mai bogați oameni din lume la acea vreme, cu o avere de 12 milioane de lire sterline (echivalentul a 60 de milioane de dolari în SUA și a 950.000.000.000 de dolari în 2021), a fost ucis după ce a căzut din avionul său privat la o altitudine de 1.200 m.^[9] În acel moment, el și alte șase persoane se aflau într-un avion de linie Fokker F.VII care zbura deasupra Canalului Mânecii, de la Croydon la Bruxelles. Loewenstein fusese văzut ultima dată mergând spre partea din spate a aeronavei pentru a folosi baia și deschisese o ușă aflată vizavi de aceasta. Cadavrul său a fost găsit pe o plajă din Franța opt zile mai târziu.
4 iulie: În Marea Britanie: Este acordat dreptul deplin de vot pentru femei.
6 iulie: René Lacoste l-a învins pe Henri Cochet în finala de simplu masculin din cadrul campionatului de tenis de la Wimbledon.^[10]
28 iulie: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară la Amsterdam, Olanda. Atletismul și gimnastica feminină debutează la aceste jocuri, iar aruncătoarea de disc Halina Konopacka din Polonia devine prima femeie câștigătoare a unei medalii olimpice de aur la o probă de atletism. Coca-Cola intră în Europa ca sponsor al jocurilor.^[11]

August[modificare | modificare sursă]

28 august: La Paris, 15 state au semnat Pactul Kellog-Briand de respingere a războiului. Actul nu prevede nici o sancțiune împotriva celor care ar încălca pacea. România a aderat la acest pact la 4 septembrie 1928.

Septembrie[modificare | modificare sursă]

3 septembrie: Biologul scoțian Alexander Fleming a descoperit din greșeală penicilina atunci când, la întoarcerea în laboratorul său după o vacanță de vară, a constatat că bacteria Staphylococcus aureus, care se afla într-un vas Petri, fusese aparent omorâtă de un mucegai de Penicillium.^[12]
14 septembrie: A fost inaugurată și sfințită Crucea Eroilor Neamului de pe Vârful Caraiman din Munții Bucegi, monument închinat eroilor ceferiști căzuți la datorie în timpul Primului Război Mondial, construit între anii 1926-1928, din inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I.
25 septembrie: Parcul Național Bryce Canyon. Înființat în statul Utah, Statele Unite, având o suprafață de 14.513 ha.

Octombrie[modificare | modificare sursă]

1 octombrie: Iosif Stalin lansează primul plan cincinal (1928-1932); salariul mediu din afara agriculturii scade cu 50% în Uniunea Sovietică.^[13]

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

18 noiembrie: Mickey Mouse apare în *Steamboat Willie*, al treilea desen animat cu Mickey Mouse, dar primul film sonor și primul film de acest fel care a fost distribuit la scară largă

1 noiembrie: La ora 17, se aude de la București primul semnal al Radio România. Lansarea oficială a debutat prin cuvântul fizicianului Dragomir Hurmuzescu, care, ulterior, a devenit președintele Societății de Difuziune Radiotelefonică.
1 noiembrie: Turcia adoptă o lege prin care se trece de la alfabetul arab la alfabetul turc modern bazat pe latină.^[14]
10 noiembrie: A început guvernarea primului guvern condus de Iuliu Maniu (10 noiembrie 1928 – 7 iunie 1930).
10 noiembrie: Are loc ceremonia de întronizare a împăratului Japoniei, Hirohito, la doi ani după ce acesta a urcat efectiv pe tronul imperial, la 26 decembrie 1926, în urma morții împăratului Taishō.
18 noiembrie: Mickey Mouse apare în Steamboat Willie, al treilea desen animat cu Mickey Mouse, dar primul film sonor și primul film de acest fel care a fost distribuit la scară largă.^[15]

Decembrie[modificare | modificare sursă]

12 decembrie: România: La alegerile parlamentare, PNȚ obține 77,76% din voturi, cifră record pentru perioada interbelică.

Nedatate[modificare | modificare sursă]

iunie: fondarea Frăției Musulmane la Ismailia, Egipt.
CBS (Columbia Broadcasting System). Companie și rețea americană de radiodifuziune. La început s-a denumit Columbia Broadcasting, condusă de William S. Paley. A fost desființată în anul 2017.
Se înființează ABC (Compania Americană de Radiodifuziune).
Se înființează la Sibiu prima grădină zoologică din România.
Se înființează Liniile Aeriene Rusești sub denumirea de Dobroflot, din 1932 Aeroflot.
Se înființează "Ripensia Timișoara", primul club de fotbal profesionist din România.

Arte, știință, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]

2 februarie: Apare revista Bilete de Papagal sub direcția lui Tudor Arghezi (până în 1945, în mai multe serii).
13 martie: Premiera filmului Maiorul Mura, singura peliculă ce păstrează prezența pe ecran a actorului Gheorghe Timică.
30 mai: La Opera Română are loc premiera dramei "Năpasta" de Sabin Drăgoi, după I.L. Caragiale.
10 noiembrie: A apărut la București, Kalende. Revistă lunară, literară și științifică sub conducerea lui Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu ș.a. (până în martie 1929).
ianuarie: Din inițiativa lui Ioan Cantacuzino apare revista Archives roumaines de pathologie expérimentale et de bacteriologie.
aprilie: Poetul Sașa Pană editează revista lunară Unu (până în decembrie 1932).

Filme lansate: Un chien andalou scurt metraj de Luis Buñuel, Gentlemen Prefer Blondes, La Passion de Jeanne d'Arc.

Nașteri[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

5 ianuarie: Walter Mondale (Walter Frederick Mondale), politician american, vicepreședinte al SUA (1977–1981), (d. 2021)
8 ianuarie: Manole Marcus, regizor român de etnie evreiască (d. 1994)
23 ianuarie: Mircea Horia Simionescu, prozator, publicist și eseist român (d. 2011)
25 ianuarie: Eduard Șevardnadze, om politic sovietic, ministru de externe al URSS, președinte al Georgiei (d. 2014)

Februarie[modificare | modificare sursă]

2 februarie: Philippe Chatrier, jucător francez de tenis (d. 2000)
15 februarie: Eno Raud, scriitor estonian de literatură pentru copii (d. 1996)
18 februarie: Cabiria Andreian Cazacu, matematician român, membru de onoare al Academiei Române (d. 2018)

Martie[modificare | modificare sursă]

4 martie: Alan Sillitoe, scriitor britanic (d. 2010)
6 martie: Gabriel Garcia Marquez, scriitor columbian (d. 2014)
11 martie: Erzsébet Abaffy, lingvistă și scriitoare maghiară
12 martie: Edward Albee (Edward Franklin Albee), dramaturg american (d. 2016)
21 martie: Valentin Gheorghiu, pianist și compozitor român (d.2023)
30 martie: Aurel Anton, șahist român (d. 2015)

Aprilie[modificare | modificare sursă]

2 aprilie: Serge Gainsbourg, muzician francez (d. 1991)
7 aprilie: James Garner (James Scott Bumgarner), actor american (d. 2014)
12 aprilie: Hardy Krüger, actor german (d. 2022)
22 aprilie: Estelle Harris (n. Estelle Nussbaum), actriță americană (d. 2022)
23 aprilie: Shirley Temple (Shirley Jane Temple), actriță americană de film (d. 2014)
28 aprilie: Yves Klein, pictor francez (d. 1962)

Mai[modificare | modificare sursă]

1 mai: Ion Ianoși (n. János Maximilian Steinberger), scriitor și eseist român de etnie evreiască (d. 2016)
4 mai: Hosni Mubarak (Muhammad Hosni Sayyid Mubarak), președinte al Egiptului (1981-2011), (d. 2020)
18 mai: Domokos Géza, scriitor maghiar (d. 2007)
24 mai: William Trevor, scriitor irlandez (d. 2016)

Iunie[modificare | modificare sursă]

13 iunie: Nikola Todev, actor bulgar de teatru (d. 1991)
14 iunie: Che Guevara (n. Ernesto Guevara), revoluționar de origine argentiniană (d. 1967)
21 iunie: Veronica Constantinescu, pictoriță română (d. 2004)
22 iunie: Elena Greculesi, pictoriță română (d. 2016)

Iulie[modificare | modificare sursă]

26 iulie: Francesco Cossiga (Francesco Maurizio Cossiga), președinte al Italiei (1985-1992), (d. 2010)

August[modificare | modificare sursă]

21 august: Jean Constantin (n. Constantin Cornel Jean), actor român de film și TV (d. 2010)
22 august: Karlheinz Stockhausen, compozitor german (d. 2007)
27 august: Mircea Zaciu, critic și istoric literar român (d. 2000)
30 august: Alain Rey, lingvist și lexicograf francez (d. 2020)

Septembrie[modificare | modificare sursă]

15 septembrie: Dumitru Bejan, comunist român
26 septembrie: Vsevolod Moscalenco, fizician din Republica Moldova (d. 2018)
26 septembrie: Sveatoslav Moscalenco, fizician din Republica Moldova (d. 2022)
30 septembrie: Elie Wiesel, scriitor american originar din Maramureș, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (d. 2016)

Octombrie[modificare | modificare sursă]

18 octombrie: Ernest Simoni, cardinal albanez, deținut politic

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

10 noiembrie: Ennio Morricone, compozitor de film, italian (d. 2020)
11 noiembrie: Mircea Mureșan (Mircea Nicolae-Ioan Mureșian), regizor român de film (d. 2020)
20 noiembrie: Franklin Edward Cover, actor american de film (d. 2006)
23 noiembrie: Pierre Étaix, actor francez de comedie (d. 2016)

Decembrie[modificare | modificare sursă]

8 decembrie: Toma George Maiorescu, scriitor, eseist, profesor, om politic și poet român (d. 2019)
12 decembrie: Cinghiz Aitmatov, scriitor kîrghîz (d. 2008)
15 decembrie: Friedensreich Hundertwasser, arhitect austriac (d. 2000)
16 decembrie: Philip K. Dick, scriitor american de literatură SF (d. 1982)
16 decembrie: Friedrich Wilhelm Schnitzler, politician german al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), (d. 2011)

Decese[modificare | modificare sursă]

1 ianuarie: Valeriu Braniște, 58 ani, publicist și om politic (n. 1869)
11 ianuarie: Thomas Hardy, 87 ani, scriitor britanic (n. 1840)
28 ianuarie: Vicente Blasco Ibañez, 61 ani, scriitor spaniol (n. 1867)
4 februarie: Hendrik Antoon Lorentz, 74 ani, matematician și fizician neerlandez, laureat al Premiului Nobel (1902), (n. 1853)
2 martie: Ioan Argetoianu, 87 ani, general român, ministru de război (1912), (n. 1841)
2 aprilie: Theodore William Richards, 60 ani, chimist american, laureat al Premiului Nobel (n. 1868)
19 mai: Max Scheler, 53 ani, filosof german (n. 1874)
18 iunie: Roald Amundsen (Roald Engelbregt Gravning Amundsen), 55 ani, explorator norvegian (n. 1872)
30 august: Wilhelm Wien (Wilhelm Carl Werner Otto Fritz Franz Wien), 64 ani, fizician german, laureat al Premiului Nobel (1911), (n. 1864)
13 septembrie: Italo Svevo (n. Ettore Schmitz), 66 ani, scriitor italian (n. 1861)
13 octombrie: Maria Fiodorovna (n. Marie Sophie Fredrica Dagmar), 80 ani, soția țarului Alexandru al III-lea al Rusiei (n. 1847)
21 noiembrie: Heinrich al XXVII-lea, Prinț Reuss, 70 ani (n. 1858)
1 decembrie: José Eustasio Rivera, 40 ani, scriitor și om politic columbian (n. 1888)
10 decembrie: Charles Rennie Mackintosh, 60 ani, arhitect, designer de mobilă și pictor scoțian (n. 1868)
24 decembrie: Nicolae Leonard, 42 ani, solist de operă (tenor) român (n. 1886)

Premii Nobel[modificare | modificare sursă]

Fizică: Owen Willans Richardson (Regatul Unit)
Chimie: Adolf Windaus (Germania)
Medicină: Charles Nicolle (Franța)
Literatură: Sigrid Undset (Norvegia)
Pace: Premiul în bani a fost alocat Fondului Special aferent acestei categorii

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Listă de conducători de stat din 1928

Note[modificare | modificare sursă]

^ The Olympic Games and Music. International Olympic Committee. 1996. p. 51.
^ „1920s – Decade in Review”. Miss America. Arhivat din original la 18 martie 2015. Accesat în 4 martie 2015.
^ „Peasants Mob Bucharest to Oust Bratiano”. Chicago Daily Tribune. 19 martie 1928. p. 1.
^ U.S. Air Services. Air Service Publishing Company. 1928. p. 34.
^ Mary E. Buck (16 septembrie 2019). The Amorite Dynasty of Ugarit: Historical Implications of Linguistic and Archaeological Parallels. BRILL. p. 1. ISBN 978-90-04-41511-9.
^ „German Plane off for U.S”. Chicago Daily Tribune. 12 aprilie 1928. p. 1.
^ Darrah, David (3 iunie 1928). „Italian Airmen Fly 58 1/2 Hours; Set New Record”. Chicago Daily Tribune. p. 6.
^ Rozell, Ned (2011). Finding Mars. Fairbanks, AK: University of Alaska Press. p. 96. ISBN 978-1-60223-123-8.
^ „Suicide Hinted in Strange Death of Europe's Croesus— Alfred Lowenstein Believed to Have Opened Wrong Door of Cabin and Plunged Out Into Space Over Channel”. The Evening Independent. 5 iulie 1928. p. 1 – via Google News.
^ Shirer, William (7 iulie 1928). „Lacoste Knocks Net Crown from Cochet's Brow”. Chicago Daily Tribune. p. 15.
^ Steinar Bryn (1993). The Americanization of Norwegian Culture. University of Minnesota. p. 207.
^ „10 Amazing Discoveries that Emerged from Research at British Libraries”. The Independent. 22 noiembrie 2013. Accesat în 4 martie 2015.
^ James Riordan (30 iunie 1980). Sport in Soviet Society: Development of Sport and Physical Education in Russia and the USSR. CUP Archive. p. 120. ISBN 978-0-521-28023-5.
^ Jacob M. Landau (1984). Atatürk and the Modernization of Turkey. BRILL. p. 201. ISBN 90-04-07070-2.
^ The New Yorker. F-R Publishing Corporation. 1988. p. 85.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de 1928 la Wikimedia Commons

[1] The Olympic Games and Music. International Olympic Committee. 1996. p. 51.

[2] „1920s – Decade in Review”. Miss America. Arhivat din original la 18 martie 2015. Accesat în 4 martie 2015.

[3] „Peasants Mob Bucharest to Oust Bratiano”. Chicago Daily Tribune. 19 martie 1928. p. 1.

[4] U.S. Air Services. Air Service Publishing Company. 1928. p. 34.

[Buck2019-5] Mary E. Buck (16 septembrie 2019). The Amorite Dynasty of Ugarit: Historical Implications of Linguistic and Archaeological Parallels. BRILL. p. 1. ISBN 978-90-04-41511-9.

[6] „German Plane off for U.S”. Chicago Daily Tribune. 12 aprilie 1928. p. 1.

[7] Darrah, David (3 iunie 1928). „Italian Airmen Fly 58 1/2 Hours; Set New Record”. Chicago Daily Tribune. p. 6.

[8] Rozell, Ned (2011). Finding Mars. Fairbanks, AK: University of Alaska Press. p. 96. ISBN 978-1-60223-123-8.

[9] „Suicide Hinted in Strange Death of Europe's Croesus— Alfred Lowenstein Believed to Have Opened Wrong Door of Cabin and Plunged Out Into Space Over Channel”. The Evening Independent. 5 iulie 1928. p. 1 – via Google News.

[10] Shirer, William (7 iulie 1928). „Lacoste Knocks Net Crown from Cochet's Brow”. Chicago Daily Tribune. p. 15.

[11] Steinar Bryn (1993). The Americanization of Norwegian Culture. University of Minnesota. p. 207.

[12] „10 Amazing Discoveries that Emerged from Research at British Libraries”. The Independent. 22 noiembrie 2013. Accesat în 4 martie 2015.

[13] James Riordan (30 iunie 1980). Sport in Soviet Society: Development of Sport and Physical Education in Russia and the USSR. CUP Archive. p. 120. ISBN 978-0-521-28023-5.

[14] Jacob M. Landau (1984). Atatürk and the Modernization of Turkey. BRILL. p. 201. ISBN 90-04-07070-2.

[15] The New Yorker. F-R Publishing Corporation. 1988. p. 85.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]