Discuție:Ion Ghica

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 10 ani de Sîmbotin în subiectul Președinte al Academiei

Președinte al Academiei[modificare sursă]

Conform lui Berindei, Dan (), Portrete istorice ale românilor. Domni, regi, eroi, cărturari, oameni politici, literați., București: Editura Compania, p. 103, ISBN 978-973-7841-68-1  a fost de 5 ori prim-ministru și de tot atâtea ori președinte al Academiei. Nu ne iese socoteala...--Hype supper (discuție) 21 august 2013 04:41 (EEST)Răspunde

După Stelian Neagoe (Istoria Guvernelor României: de la începuturi - 1859 până în zilele noastre - 2012, Ed. Machiavelli, București, 2013, ISBN 606-92511-0-2), Ion Ghica a fost de șase ori prim-ministru:
  • În Moldova (8 martie - 27 aprilie 1859)
  • În Țara Românească (11 octombrie 1859 - 28 mai 1860)
  • În Țara Românească (19 iulie 1861 - 22 ianuarie 1862)
  • În Principatele Unite (11 februarie - 10 mai 1866)
  • În Principatele Unite (15 iulie 1866 - 21 februarie 1867)
  • În Principatele Unite (18 decembrie 1870 - 11 martie 1871)
Există o controversă referitoare la denumirea oficială a ultimelor două guverne Ghica: au fost ale Principatelor Unite, sau ale României? Art. 1 al Constituției din 1866 specifica: „Principatele Unite Române constituie un singur stat indivizibil sub denumirea de România”. Marile Puteri nu recunoscuseră însă denumirea de România.
Cât despre faptul că Ion Ghica ar fi fost de 5 ori președinte al Academiei, mă îndoiesc. Dacă guvernele se schimbau cu o mare vioiciune (într-un ritm chiar mai rapid decât în prezent), Academia avea o anumită stabilitate. --Bătrânul (discuție) 21 august 2013 07:07 (EEST)Răspunde
Of, of, of. Ah. Între 19 iulie 1861 - 22 ianuarie 1862 (București) este Dimitrie Ghica. Conform primei ediții a cărții este Dimitrie Ghica. În noua ediție este scris Ion Ghica? --Hype supper (discuție) 21 august 2013 07:17 (EEST)Răspunde
Scuze, am greșit - era Dimitrie Ghica. Am verificat și în Marcel D. Popa, Horia C. Matei - Mică Enciclopedie de Istorie Universală, București, Editura științifică și politică, 1983, p. 325, unde apare ca șef de guvern al Țării Românești între 19/31 iulie 1861 - 22 ianuarie/3 februarie 1862, Dimitrie Ghica (datele sunt scrise pe stil vechi/stil nou). Deci Ion Ghica rămâne cu „doar” cinci perioade ca prim-ministru. --Bătrânul (discuție) 21 august 2013 07:38 (EEST)Răspunde
Mă intrigă acum chestia asta cu 5 mandate de președinte al Academiei. Berindei, în ciuda faptului că și-a turnat propriu fiu..., ca istoric știe despre ce vorbește. Nu cred că este vorba nici despre una dintre cele două societăți premergătoare Academiei - să fie acolo ascuns al cincilea mandat de care vorește Berindei. --Hype supper (discuție) 21 august 2013 07:49 (EEST)Răspunde
Mda, acum înțeleg. A fost președinte între 1876-1879 al Societății Academice Române și de-abia din 1879 președinte al Academiei. De-acolo îi ies lui Berindei 5 mandate. --Hype supper (discuție) 25 august 2013 19:52 (EEST)Răspunde
Tot ce se poate. În ședința din 1/13 august 1867, Societatea Literară Română a decis modificarea numelui său în Societatea Academică Română (fără nicio legătură cu articolul Wikipedia Societatea Academică din România), iar la 30 martie 1879, prin lege specială, Societatea Academică Română a fost decretată ca fiind instituție națională cu numele de Academia Română. --Bătrânul (discuție) 25 august 2013 20:29 (EEST)Răspunde