Utilizator:Sîmbotin/traduceri
491 î.Hr.: Tentativele diplomatice de supunere a Greciei[modificare | modificare sursă]
Gândind probabil că expediția din anul precedent a slăbit hotărârea orașelor grecești de a rezista în fața invaziei persane, Darius I a apelat la diplomație în 491 î.Hr. El a trimis ambasadori în toate orașele-state grecești, cerând „pământ și apă ”, semnul tradițional de supunere din acea perioadă.[1] Marea majoritate a polisurilor au făcut ceea ce li s-a cerut, temându-se de mânia lui Darius. La Atena însă, ambasadorii lui Darius au fost judecați și apoi executați, iar în Sparta, au fost pur și simplu aruncați într-un puț.[2] Aceste fapte au precipitat conflictul care a urmat și alianțele din acest conflict: în ciuda dușmăniei lor recente, Sparta și Atena aveau să lupte împreună împotriva Imperiului Persan. [2]
Cu toate acestea, în Sparta au izbucnit tulburări politice. Cetățenii din Egina se supuseseră cererilor ambasadorilor persani, iar atenienii, îngrijorați de posibilitatea ca Imperiul Persan să folosească Egina ca bază navală, au cerut Spartei să intervină.[3] Cleomenes a mers la Egina pentru a-i înfrunta personal pe cetățenii de acolo, dar aceștia au apelat la colegul lui Cleomenes, regele Demaratus, care a susținut poziția lor.[4] Cleomenes a răspuns declarându-l pe Demaratus rege nelegitim, cu ajutorul Oracolului din Delphi (se spune că ar fi mituit ajutoarele Pythiei), iar Demaratus a fost înlocuit de vărul său Leotychides.[3] Confruntați cu cei doi regi spartani, cetățenii Eginei au capitulat și au predat atenienilor ostatici ca garanție a bunei lor purtări.[5] Însă în Sparta au ajuns știrile despre mita pe care Cleomenes o dăduse la Delphi și acesta a fost expulzat din oraș.[6] El a încercat apoi să mobilizeze nordul Peloponesului pentru cauza sa, după care spartanii s-au răzgândit și l-au invitat înapoi în oraș.[3] Dar, la scurt timp după întoarcerea lui în Sparta, Cleomenes a fost considerat nebun și a fost condamnat la închisoare, unde a fost găsit mort a doua zi.[3] Cleomenes a fost succedat de fratele său vitreg Leonidas I.[3] [[Categorie:Anii 490 î.Hr.]] [[Categorie:Războaiele Macedoniei antice]] [[Categorie:Războaiele Greciei antice]] [[Categorie:Războaiele greco-persane]]